„Modernizarea SIS: necesitate, oportunităţi şi provocări”, este tema unei dezbateri organizate pe 25 iulie de Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, în parteneriat cu Consiliul Naţional pentru Participare (CNP), pe marginea Proiectului Strategiei de modernizare a Serviciului de Informaţii şi Securitate, care prevede modernizarea instituţiei timp de patru ani.

La deschidere, directorul adjunct al SIS, Valentin Dediu, a menţionat că în pofida opiniei generale că SIS ar fi o instituţie conservatoare, în ultimii 20 de ani aceasta a fost în permanenţă subiect de reformă. „Noi cei din serviciu, în special acei care am activat în KGB-ul sovietic, ştim practica activităţii KGB-ului sovietic şi am simţit pe parcursul a 21 de ani cum trebuie de organizat şi cum se activează în interesul Republicii Moldova şi cu alte metode şi forţe", a mai declarat acesta pentru Radio Europa Liberă.

În acelaşi context, fostul director al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Valeriu Pasat, a declarat că „pentru SIS e mai complicat acum să lucreze. Pe timpul URSS, acest serviciu deservea un singur partid. Nu îi invidiez conducătorii SIS. Nu sunt ei vinovaţi de situaţia în care au nimerit, ci guvernarea actuală şi celelalte, deoarece timp de 20 de ani nu li s-a explicat pentru cine lucrează, pentru stat sau pentru un partid”, a declarat Pasat, citat de Moldova.org

"Deocamdată e greu de spus dacă reforma va fi profundă şi dacă ea va avea loc. Dar este cert faptul că mai multe condiţii pentru această reformă sunt întrunite. Pe de o parte, această reformă a fost prevăzută în programul de guvernare, atât cel adoptat în 2009, cât şi cel adoptat în 2010. Deci, clasa politică la începutul mandataului său de guvernare nou a spus tranşant că doreşte reforma SIS", a declarat director de programe la Institutul de Politici Publice, Iurie Pîntea, expert pe probleme de securitate, pentru Radio Europa Liberă.

Pe de altă parte, preşedintele Partidului Acţiunea Democratică (PAD), Mihai Godea a declarat la postul Publika TV că "nu s-a permis reforma SIS pentru că o instituţie puternică înseamnă ieşirea de sub controlul politicului". “Am rămas îngrozit de ce am aflat în 2009 despre Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS): lipsă de capacitate şi de eficienţă. Am vorbit atunci cu Filat, i-am spus, au fost înlocuiţi mai mulţi oameni, au fost numiţii alţii, pe criterii politice, faţa şi-a schimbat, însă SIS-ul nu şi-a revenit” a adăugat acesta.

Dezbaterile publice pe marginea modernizării SIS au loc la o lună de la publicara unei scrisori  venite de la un grup anonim de ofiţeri SIS, unde se vorbeşte despre mafiotizarea şi nepotismul din cadrul instituţiei.

"Cei care au elaborat această strategie din păcate sunt chiar cei din instituţie. Dar asta este pe de o parte şi pozitiv: este mesajul că instituţia singură conştientizează şi doreşte ca acest proces de reformă să fie iniţiat. Cel mai important este ca iniţiativele sau toate responsabilităţile să fie corect repartizate în acest proces de reformare. Fiecare dintre ramurile puterii îşi are un subiect al său. Rolul de dirijor în acest proces îl are preşedinţia, Consiliul Suprem de Securitate şi un aparat al acestui consiliu care se preconiza că va fi creat încă de un an în urmă, prin adoptarea strategiei securităţii naţionale. Deci, o structură din afara serviciului, dar cu o putere şi o înălţime destul de clară deasupra tuturor celorlalte instituţii care ar putea să-şi asume un rol de coordonare, de elaborare calitativă şi coordonare a acestui proces", a mai declarat Iurie Pîntea.

Menţionăm că reformarea SIS este prevăzută în special în Planul Individual de acţiuni Moldova-NATO. Astfel necesitatea reformării instituţiei este recomandată la capitolele: controlul democtatic al forţelor armate, combaterea terorismului, spălării banilor, securitatea cibernetică,securizarea informaţiei, evaluarea, coordonarea şi informarea publică în probleme de securitate şi reformă a sectorului de securitate şi apărare,etc.