Principiul fundamental de existenţă al NATO este angajarea comună în sprijinul cooperării reciproce între statele membre, bazată pe indivizibilitatea şi securitatea membrilor săi. Obiectivul primordial al NATO este apărarea libertăţii şi securităţii membrilor săi bazată pe mijloacele politico-militare ale politicii defensive de securitate a NATO.

Sarcinile fundamentale de securitate:

- asigurarea unui mediu de securitate euro-atlantic stabil, bazat pe instituţii democratice şi soluţionarea paşnică a diferendelor;

- asigurarea unui forum de consultări între aliaţi;

- să descurajeze ameninţările de securitate la adresa statelor membru NATO.

Menţinerea unei capabilităţi militare adecvate în vederea acţiunii solidare pentru apărarea colectivă rămâne punctul central al obiectivelor de securitate ale Alianţei.

În acest sens sunt stabilite următoarele misiuni fundamentale de securitate:

- să favorizeze un mediu stabil de securitate euroatlantică prin angajarea în rezolvarea disputelor pe cale paşnică;

- dezvoltarea dialogului euroatlantic în vederea asigurării transparenţei, încrederii reciproce şi capacităţii de a acţiune în comun;

- pregătirea şi angajarea activă în gestionarea crizelor;

- apărarea de ameninţări la adresa statelor membre.

Conceptul Strategic al NATO

Conceptul Strategic reprezintă un document oficial care subliniază obiectivul de lungă durată, natura şi sarcinile fundamentale ale NATO. Reprezentând un document fundamental pentru politica de securitate a Alianţei, Conceptul Strategic al NATO caracterizează principalele trăsături ale mediului de securitate, tendinţele de dezvoltare ale acestuia, precum şi direcţiile strategice de acţiune ale NATO în vederea garantării securităţii membrilor săi, dar adaptării forţelor sale la aceste noi evoluţii ale mediului de securitate.

În linii generale, de la originea NATO, au existat trei perioade distincte în care gândirea strategică a Alianţei a evoluat:

• perioada Războiului Rece;

• perioada imediat post-Război Rece ;

• mediul de securitate după 11 Septembrie 2001.

După cel de al Doilea Război Mondial şi până în 1991 relaţiile internaţionale au fost dominate de confruntare bipolară dintre Occident şi URSS , fapt care s-a răsfrânt şi asupra politicii de securitate a Alianţei. Din 1991 a fost adoptată o abordare mai largă în cazul strategiilor de cooperare şi securitate în completarea conceptele de bază de descurajare şi apărare.

• • Din 1949 până în 1991, au existat patru concepte strategice, însoţite de măsuri de aplicare a Conceptul Strategic( Orientarea Strategică; Modelul cel mai eficient de rezistenţă a Forţelor militare NATO pentru următorii ani; Măsurări a implementării Conceptului Strategic);
• • În perioada post-război rece au fost emise trei concepte strategice, completate de documente militare secrete (Directiva CM cu privire la aplicarea de către forţele armate a Conceptului Strategic al Alianţei; Orientările CM privind aplicarea Strategiei Alianţei de către forţele armate, şi cea de a treia, urmează să fie elaborată pentru Concept Strategic 2010);
• • După atacurile teroriste din 11 Septembrie 2001, planificarea militară, resurse şi activitaţile NATO au acordat o atenţie mai mare fenomenului combaterii terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă; forţele NATO sunt angajate în afara spaţiului euro-atlantic, iar numărul de membri a ajuns la 28 ; au apărut noi ameninţări, cum ar fi securitatea energetică şi atacuri cibernetice. Acestea sunt, în mare parte factorii care au adus liderii aliaţi la necesitatea de a veni cu un Nou Concept Strategic in 2010.

La Summitul de la Strasbourg-Kehl din aprilie 2009, liderii NATO au aprobat "Declaraţia privind securitatea Alianţei", care aridicat imperativul unui nou Concept Strategic. Acesta a provocat o dezbatere şi analiza aprofundată a problemelor NATO, corelată cu contextul economic mondial, a prezentat o oportunitate pentru regândirea priorităţilor NATO.

Conceptul Strategic 2010 "Participare Activă, Apărare Modernă" este o strategie explicită despre sarcinile esenţiale ale NATO, principiile şi valorile sale, evoluţiile mediului de securitate şi obiectivele strategice ale Alianţei pentru următorul deceniu.

Documentul trasează provocările mediului de securitate la etapa actuală şi identifică capacităţile şi politicile de realizare a unei pregătiri adecvate a NATO pentru apărare şi gestionare a crizelor, necesare pentru face faţă ameninţărilor la etapa contemporană. Printre aceste ameninţări se numără, în special, proliferarea rachetelor, a armelor nucleare, terorismului, a atacurilor cibernetice şi a problemelor ecologice fundamentale.

Conceptul Strategic este un document oficial care evidenţiază în ce mod NATO încearcă să fortifice securitatea internaţională, ca urmare a cooperării. Pentru aceasta Alianţa Nord-Atlantică va depune eforturi însemnate în domeniul controlului asupra înarmărilor, dezarmării şi neproliferării apelând la politica uşilor deschise a NATO faţă de toate ţările europene, aprofundînd substanţial relaţiile sale de prietenie, în sensul larg al acestui cuvînt. În afară de aceasta NATO pe şi viitor va continua realizarea procesului de reforme şi transformări.

Noul Concept Strategic a fost adoptat la Summit-ul de la Lisabona în noiembrie 2010, în care se reflectă schimbările care au avut loc într-un mediu de securitate şi transformările pe care le-a suportat Alianţa Nord-Atlantică. Noile ameninţări la adresa securităţii, în special după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, experienţa NATO în domeniul gestionării crizelor din Balcani şi Afganistan, precum şi valoarea şi importanţa de a lucra cu parteneri din întreaga lume, toate acestea au condus NATO la revizuirea sarcinilor sale strategice.

SURSA: Traducere si adaptare de pe site-ul oficial al NATO