Etape, domenii și cadrul de cooperare

9 februarie 2015

Etape, domenii și cadrul de cooperare

Prim-ministrul Chiril Gaburici, cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.

 

NATO şi Republica Moldova cooperează activ în domeniul reformelor democratice, instituţionale şi de apărare, şi au pus bazele unei cooperări practice în multe alte domenii. Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) stabileşte programul de cooperare a Moldovei cu NATO.

Moldova încearcă să se apropie de instituțiile și standardele euro-atlantice. Gradul de cooperare NATO-Moldova în cele din urmă depinde de disponibilitatea ţării de a continua procesul de implementare a reformelor democratice şi de consolidare a instituţiilor democratice deja existente.

 

 Cadrul pentru cooperare

Domeniile de cooperare, planurile de reformă şi procesele dialogului politic sunt prevăzute detaliat în Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) al Republicii Moldova, care este convenit de comun acord cu NATO pentru o perioadă de doi ani. IPAP-ul revizuit a fost adoptat în august 2010. Principalele domenii de cooperare includ: pregătirea documentelor strategice pentru reformare, planificarea bugetului apărării şi consolidarea instruirei și educaţiei militare în Republica Moldova.
Dincolo de susţinerea reformelor, un alt obiectiv-cheie al cooperării NATO cu Republica Moldova este de a dezvolta capacităţile Batalionului 22 de Menţinere a Păcii pentru a conlucra cu forţele din ţările NATO, în special în domenii de gestionare a crizelor şi operaţiuni de menţinere a păcii, dar și să elaboreze un nou program de pregătire a forţelor armate. De asemenea, Moldova cooperează cu statele membre NATO şi cele partenere într-o gamă largă de alte domenii prin intermediul Parteneriatului pentru Pace (PfP) şi a Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC).

 

Principalele domenii de cooperare

 

Cooperarea în domeniul păcii şi securităţii

Republica Moldova participă sistematic la exerciţiile militare în cadrul PpP. De-a lungul anilor, Moldova a făcut paşi importanţi în vederea implementării criteriului interoperabilităţii unor elemente ale forţelor sale cu cele ale statelor aliate şi partenere. În acest sens trebuie menţionată participarea Republicii Moldova la operaţiunile post-conflict din Irak în perioada 2003-2008 cu un efectiv total de 107 militari, constituit din ofiţeri de stat major, infanterişti şi genişti. Tot aici poate fi trecută şi participarea Forţelor Armate ale Moldovei la misiunea ONU în Afganistan, sau mai recent, alăturarea începînd cu 8 martie 2014 a unui contingent de 41 de militari moldoveni din Batalionul 22 de menţinere a păcii la misiunea internaţională KFOR, în Kosovo.

În cadrul Parteneriatului pentru Pace şi respectînd prevederile Planului Individual de Acţiuni, Moldova îşi aduce contribuţia la efortul internaţional de combatere a terorismului prin intermediul cooperării cu NATO în sfera perfecţionării şi eficientizării capabilităţilor antiteroriste şi îmbunătăţirii securităţii frontierei şi a infrastructurii naţionale. Republica Moldova colaborează cu NATO în vederea consolidării mecanismelor de control asupra mărfurilor cu dublă destinaţie, a combaterii traficului de persoane şi droguri, spălării de bani, a crimei organizate şi protecţiei împotriva atacurilor cibernetice.

 

Reforma în domeniul apărării şi securităţii

Aspectul cel mai important al cooperării Republicii Moldova cu NATO în această direcţie îl constituie nivelul foarte avansat de expertiză pe care statele Alianţei îl posedă în acest sens şi beneficiile pe care aceasta le poate aduce Moldovei. Beneficiind de consultanţă din partea experţilor NATO, Republica Moldova a adoptat o serie de documente strategice necesare în vederea dezvoltării unei analize strategice a apărării naţionale. În acelaşi context, Republica Moldova lucrează în comun cu NATO pentru asigurarea transparenţei în domeniul planificării cheltuielilor militare, a bugetului pentru apărare şi în ce priveşte asigurarea controlului democratic asupra Forţelor Armate.

 

Planificarea situaţiilor de urgenţă şi gestionarea consecinţelor dezastrelor natural

Cooperarea cu NATO în domeniul planificării situaţiilor de urgenţă şi a lichidării consecinţelor dezastrelor naturale constituie o prioritate pentru Republica Moldova. Instituţiile abilitate ale Republicii Moldova au acumulat în acest sens o vastă experienţă de-a lungul anilor de colaborare cu NATO. Astfel, Moldova s-a bucurat de susţinere în ce priveşte în ce priveşte lichidarea consecinţelor îngheţurilor deosebit de puternice din anul 2000, sau a inundaţiilor ce au avut loc în 2008 şi respective 2010. Chişinăul a participat la mai multe exerciţii ale Centrului Euroatlantic al NATO de Coordonare a Răspunsurilor la Dezastre (EADRCC), iar pe unele le-a şi găzduit. Aici putem menţiona, participarea unei unităţi militare moldoveneşti la un exerciţiu de ajutor civil din Rusia în 2002, sau organizarea de către Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale din Republica Moldova în comun cu NATO a exerciţiului international “CODRII 2011”. Acesta s-a remarcat mai ales prin proporţiile sale, la el participînd peste 1300 de persoane din 22 de ţări aliate şi partenere, precum şi 40 de observatori străini.

 

Cooperarea în domeniul ştiinţei şi mediului

Începînd cu 1997, perspectiva de colaborare dintre cei doi actori este lărgită prin aderarea R. Moldova la programul „Ştiinţă pentru pace” (SPS). O dimensiune în cadrul acestui program este cea care se referă la securitatea mediului înconjurător. Aici au fost şi sunt implementate în continuare o serie de proiectecum ar fi identificarea, reambalarea şi depozitarea corespunzătoare a peste 3250 tone de substanţe chimice periculoase şi a pesticidelor învechite, sau crearea unui laborator modern pentru analiza substanţelor chimice şi a produselor agricole; „Evaluarea Susceptibilităţii Alunecărilor de Teren în Moldova Centrală”, un proiect ce presupune elaborarea în comun, de către experţii moldoveni şi cei ai NATO, a unei hărţi de susceptibilitate a teritoriului Republicii Moldova la alunecări de teren; „Armonizarea reducerii riscului seismic în zona Vrancea” ce presupune întocmirea unei hărţi seismologice regionale şi identificarea terenurilor şi a clădirilor seismic vulnerabile, sau proiectul „Apele Moldovei” ce ţine de managementului reţelei hidrografice a Republicii Moldova şi vizează implementarea unui mecanism de monitorizare şi testare continuă a nivelului de poluare a apelor.

 

Distrugerea minelor antipersonal şi a surplusului de muniţie

Alianţa Nord-Atlantică oferă suport tehnic şi instruire inginerilor militarimoldoveni în distrugerea în siguranţă a mai bine de 12000 bucăţi de mine antipersonal, contribuind astfel la îndeplinirea angajamentelor pe care guvernul Republicii Moldova şi le-a asumat prin semnarea Convenţiei de la Ottawa. Experienţa în acest domeniu a geniştilor şi militarilor moldoveni s-a făcut remarcată şi în timpul participării lor la misiunea din Irak, cînd aceştia au dezamorsat aproximativ 400000 de obiecte explozibile.

Tot în cadrul acestei direcții de colaborare au fost distruse peste 362 tone de carburant lichid oxidant ce prezenta riscul unei catastrofe ecologice în cazul unei potenţiale scurgeri şi tot atunci au fost create locuri speciale pentru stocarea corespunzătoare a acestor materiale.

 

Informarea publică şi accesul cetăţenilor la informaţie

Accesul cetăţenilor la informaţia referitoare la cooperarea Republicii Moldova cu NATO se face în conformitate cu prevederile Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO. Conform acestor prevederi a fost înfiinţat şi Centrul de Informare şi Documentare privind NATO în Republica Moldova (CID NATO). Centrul a fost inaugurat pe data de 3 octombrie 2007 cu sprijinul Diviziei pentru Diplomaţie Publică a NATO, Ambasada României la Chişinău şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a Republicii Moldova.

De la înfiinţarea sa, CID NATO a implementat zeci de proiecte ai căror beneficiari au fost reprezentanţi ai instituţiilor de stat, mediului academic, mass-media şi, desigur, cetăţenii de rînd din întreaga republică. Printre activităţile de diplomaţie publică pe care CID NATO le desfăşoară cu regularitate se numără emisiuni radio, organizarea conferinţelor, seminariilor, lecţii publice,  cluburilor de presă, expoziţii de fotografii deschise publicului larg, campanii de informare şi sensibilizare a populaţiei cu privire la cele mai stringente probleme de securitate şi apărare, dezvoltarea studiilor de securitate în mediul academic din Republica Moldova, exerciţii de simulare a procesului de negociere şi luare a deciziilor în cadrul structurilor Alianţei.

 

Etapele colaborării R. Moldova cu NATO :

1992 Aderarea Republicii Moldova la Consiliul de Cooperare Nord-Atlantic.
1994 Aderarea Republicii Moldova la Parteneriatul pentru Pace (PfP).
1997 Aderarea Republicii Moldova la Procesul de Planificare şi Analiză a Parteneriatului.
2002 Un pluton din Moldova participă la un exerciţiu civil de ajutor in situaţii de urgenţă în Rusia, cu aliaţii şi in ţările partenere.
2005 Moldova găzduieşte o plenară a Comitetului pentru Protecţie civilă în septembrie.
Preşedintele Voronin vizitează Cartierul General al NATO în iunie.
2006 Republica Moldova aproba primul său Plan Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) împreuna cu NATO.
Moldova găzduieşte exerciţii de instruire a PfP „Cooperative Longbow” şi „Cooperative Lancer”.
Preşedintele Voronin vizitează Cartierul General al NATO în iunie.
2007 Evaluarea IPAP
Preşedintele Voronin vizitează Cartierul General al NATO în decembrie.
2008 Moldova găzduieşte evenimentul „Caucazul de Sud şi Moldova Clearing House”,care coordonează programele de asistenţă ale aliaţilor şi statelor partenere.
Secretarul General al NATO, în timpul vizitei sale în Republica Moldova, a oferit un discurs la Universitatea din Chişinău, a vizitat Centrul de Informare şi Documentare privind NATO, şi a întreţinut discuţii cu preşedintele Voronin, ministrul de externe şi ministrul apărării.
2009 Prim-ministrul Vlad Filat şi ministrul de externe Iurie Leancă vizitează NATO.
Moldova găzduieşte un workshop internaţional în Chişinău, care se axează pe modalităţile de îmbunătăţire a cooperării dintre autorităţile publice, mass-media şi a societăţii civile în domeniul combaterii terorismului.
2010 Iurie Leancă, Viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, şi ministrul Apărării Vitalie Marinuţa, se întâlnesc cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen,şi au avut o adresare în faţa Consiliului Nord-Atlantic. Un nou IPAP a fost convenit cu Republica Moldova la 20 august 2010.
2011 Prim-ministrul Vlad Filat şi ministrul de externe Iurie Leancă vizitează NATO.
Moldova găzduieşte un workshop internaţional în Chişinău, care se axează pe modalităţile de îmbunătăţire a cooperării dintre autorităţile publice, mass-media şi a societăţii civile în domeniul combaterii terorismului.Moldova găzduieste exercițiul CODRII 2011 al EADRCC.
2012 Primul ministru, Vlad Filat, vizitează Cartierul General al NATO si are loc o întrevedere cu Secretarul General.
2013 La Chisinău este organizată o zi dedicată Programului NATO Stiință pentru Pace si Securitate în vederea unor domenii de cooperare suplimentară.În luna iulie a aceluiasi an este lansată Etapa a treia din cadrul Trust Fund ce vizează distrugerea pesticidelor si substanțelor chimice periculoase.
2014 La 10 februarie Ministrul Afacerilor Externe si Integrării Europene, N. Gherman a avut o întrevedere cu Secretarul General al NATO, A.F. Rasmussen.

Republica Moldova este implicată în activităţile ştiinţifice organizate de către NATO, începînd cu anul 1994. Oameni de ştiinţă şi experţi din Republică au avut roluri de conducere în aproximativ 70 de activităţi şi mai mulţi au participat la evenimente ştiinţifice în calitate de experţi.

Activităţile ştiinţifice ale NATO oferă posibilitatea unei colaborări foarte strînse în direcţia a două domenii prioritare: apărarea împotriva terorismului şi contracararea altor ameninţări la adresa securităţii, domenii gestionate de către Programului NATO Ştiinţa pentru Pace şi Securitate (SPS).

Activităţile SPS contribuie la realizarea obiectivului strategic de parteneriat al NATO, facilitînd stabilirea relaţiilor de colaborare dintre oamenii de ştiinţă şi experţii din statele-membre NATO cu omologii lor din statele-partenere şi statele-membre ale Dialogului Mediteranean, prin intermediul workshop-urilor, training-urilor, colaborărilor în echipă şi proiectelor multianuale.

Din anul 1997, RM şi-a extins colaborarea cu NATO şi în domeniul ştiinţific. Astfel, din acea perioadă NATO a susţinut două proiecte ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei în valoare de aproximativ 153 mii dolari SUA cu privire la accesul Academiei de Ştiinţe la reţeaua INTERNET, precum şi la dezvoltarea ulterioară a acesteia.

În anul 1999, a fost finalizat cu sprijinul financiar al NATO proiectul de creare a reţelei informaţionale a Academiei de Ştiinţe. Susţinerea financiară a Alianţei a obţinut-o şi proiectul “Reţeaua informaţională a Comunităţii Politehnice”, elaborat de Academia de Ştiinţe şi Universitatea Politehnică din Moldova.

 

Cu concursul NATO, în luna iunie a fost creată Asociaţiei Reţelei Naţionale de Educaţie şi Cercetare din Moldova(RENAM) care are o orientare educativ-informaţională. Cercetători ştiinţifici din Moldova au obţinut burse în Italia, Canada şi în alte ţări.

NIG960520 Academy of Science of Moldova Networking Project (AMNET) 1996-1997
NIG972759 AMNET-Development of the Sciences and Educational Network in Moldova 1998-1999
NIG975476 The Informational Corporate Network of the “Politehnica” Community 1998-2000
NIG977228 RENAM Network-Second Stage 2000-2003
NIG978385 RENAM-RoEduNet networks direct link and gateway construction 2001-2003
NIG979922 Providing satellite Internet Access for RENAM Network Academic Community 2003-2004
NIG980321 RENAM 5Ghz – band wireless Network Construction 2004-2005
NIG 982338 Creation of Infrastructure for CERTs in Belarus, Moldova, Ukraine and their Initial Operation 2006-2008
NIG 982517 Silk NetAcad Alliance 2006-2008
EAP.NIG 982702 New RENAM-RoEduNet gateway based on CWDM technologies implementation 2009-2010

 

Asociaţiei Reţelei Naţionale de Educaţie şi Cercetare din Moldova organizează anual conferinţe ştiinţifice cu utilizatorii unde sunt prezentate inovaţiile informaţionale în domeniul cercetării şi educaţiei.

 

Tot în cadrul dimensiunii ştiinţifice au fost realizate cu sprijinul financiar al Alianţei unele proiecte ce ţin de securitatea mediului ambiant.

SfP: 983287    Landslide Risk Assessment in the Republic of Moldova (eng)

SfP: 981186     Clean-up of Chemicals in Moldova  (eng)

CLG 982852   Mitigation of water stress in agricultural soils by bio-indicators (rom), (eng)

CLG 980441   Impact of Bacterial Exopolysaccharides on Environmental Security (rom), (eng)

SfP: 980468   Harmonization of the seismic hazards and decreasing the risk in the countries    under the influences of Vrancea earthquakes (eng)

CLG 981619   Quantification of Earthquake Action on Structures

CLG 980670   Chemical composition and electronic structure of In2O3 films surface: interrelation with gas response

CLG 979245   Complimentarily of the Photo-and Biodegradation Processes for Pollutants Removal from the Aquatic Compartments

SfP: 971918   Monitorizarea timpului şi sprijinul sistemului decizional în cazul apelor internaţionale: Aplicarea către rîurile Nistru şi Prut.

SfP: 974064   Monitorizarea şi evaluarea poluării cu metale grele în rîul Prut, resurse acvatice transfrontaliere.

 

În anul 2008, în cadrul Direcţiei Integrare Europeană şi Cooperare Internaţională (DIECI) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei a fost creat Punctul de Informare al Programului NATO SPS cu scopul de a stimula participarea comunităţii ştiinţifice la mecanismele de granturi oferite de program. Obiectivele principale în activitatea Punctului de Informare sunt diseminarea informaţiilor privind concursurile de granturi, acordarea suportului în identificarea partenerilor peste hotare, perfectarea formularelor de participare şi monitorizarea realizării proiectelor NATO SPS în derulare.

 

În perioada 7-17 iunie 2010, cu sprijinul Alianţei, la Chişinău a fost organizată o şcoală internaţională de studii avansate NATO “Metode fizice, chimice, biologice de luptă împotriva terorismului ecologic’’. La acest eveniment au participat cercetători ştiinţifici din peste 23 de ţări. Şcoala de studii avansate/Advanced Study Institute are drept scop consolidarea cooperării regionale a tinerilor cercetători şi familiarizarea acestora cu cele mai actuale metode de combatere şi luptă împotriva terorismului ecologic.

 

Academia de Ştiinţe a Moldovei participă la Forul Ştiinţific Anual al Comitetul NATO Ştiinţă pentru Pace şi Securitate. În cadrul reuniunilor Comitetului Ştiinţific pentru Pace şi Securitate al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, A.Ş.M. prezintă recomandări în vederea soluţionării provocărilor Societăţii Moderne, cît şi ultimele sale realizări în bază de proiecte, cooperări regionale şi internaţionale.

 

În perioada 9-10 octombrie 2012, la Chişinău, a avut loc atelierul internaţional la tematica implementării Rezoluţiei 1540 a Consiliului de Securitate al ONU privind neproliferarea armelor de distrugere în masă. Evenimentul a fost organizat de Guvernul Republicii Moldova în cooperare cu NATO în scopul dezvoltării capacităţilor naţionale de combatere a noilor ameninţări la adresa securităţii.

Toate activităţile din cadrul Programului SPS sunt aprobate de către naţiunile NATO pe bază de consens.

 

Pentru mai multe detalii vezi

NATO: Ştiinţă pentru Pace şi Scuritate – Raportul pe ţară:Republica Moldova  2009 (ro)

Republica Moldova 2010(ro)

 

Final Report „Clean-up Chemicals Moldova” 2010(en) Ghidul pentru Programul NATO SPS(eng)

 

PROGRAMUL NATO: ŞTIINŢĂ PENTRU PACE ŞI  SECURITATE ŞI  REALIZAREA ACESTUIA ÎN R.MOLDOVA(ro) - transcript emisiune radio

ENVSEC Iniţiative

Interview with Maj. Mariana Grama, Manager of NATO PfP-OSCE Environmental Security (ENVSEC) project on destruction of pesticides and dangerous chemical substances in Moldova

Campania informativă „Moldova fără pesticide”, realizată în cadrul proiectului CID NATO „Chemicale în preajma casei mele”

Vezi HARTA GPS CUDEPOZITELE DE PESTICIDE AMPLASATE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Primele contacte ale Republicii Moldova cu Alianţa Nord-Atlantică au fost stabilite după declararea independenţei. La 20 decembrie 1991, la Bruxelles, a avut loc reuniunea Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică (CCNA), creat în urma hotărârii reuniunii la nivel înalt a ţărilor membre ale NATO de la Roma din 7-8 noiembrie 1991.

 

La prima reuniune a CCNA a participat Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. Scopul creării CCNA a fost de a institui un organism permanent de consultări între adversarii de altă dată în problemele primordiale de securitate general-europeană.

La 6 ianuarie 1994, cu ocazia reuniunii la nivel înalt a Alianţei Nord-Atlantice, la care a fost examinată iniţiativa americană „Parteneriatul pentru Pace”, Preşedintele Republicii Moldova a exprimat disponibilitatea ţării noastre de a adera la acest Program.

b00826
Presedintele Mircea Snegur semneaza documentul cadru de aderare la Parteneriatul pentru Pace cu NATO, 1994

 

Aderarea RM la PpP poate fi divizată în cîteva etape. Prima o constituie semnarea de către Preşedintele Republicii Moldova, Mircea Snegur şi a Secretarul General al NATO, la 16 martie 1994, a Documentului cadru al Programului „Parteneriatul pentru Pace”,Republica Moldova devenind a 12-a ţară semnatară şi a II-a din CSI după Ucraina.

Urmează etapa redactării documentului de prezentare, în baza căruia, în 1995, a fost elaborat Programul Individual de Parteneriat (PIP). PIP conţinea următoarele domenii de colaborare: controlul asupra armamentelor şi dezarmării, protecţia civilă, prevenirea şi soluţionarea situaţiilor de criză, planificarea şi desfăşurarea în comun a operaţiunilor de menţinere a păcii, pregătirea cadrelor şi alte aspecte de activitate militară.

În vederea realizării şi coordonării acestor activităţi, Ministerul Apărării al RM a delegat un ofiţer de legătură la Celula de Coordonare a Parteneriatului (în prezent Diviziunea Cooperare militară, MCD), cu sediul la Mons (Belgia). Odată cu adoptarea IPAP, domeniile de cooperare IPP au fost subordonate structurii Planului de Acţiuni.

La 29 mai 1997, la Sintra (Portugalia) a avut loc reuniunea CCNA, la nivelul miniştrilor de externe. Pornind de la necesitatea stabilirii unor relaţii noi cu partenerii de cooperare, NATO a propus transformarea CCNA într-o structură mai eficienta – Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic (CPEA).

În vederea coordonării cît mai efective a activităţilor pe linia NATO, la 16 decembrie 1997 a fost instituită Misiunea Republicii Moldova pe lângă NATO. În calitate de şef al Misiunii a fost desemnat Ambasadorul Republicii Moldova în Regatul Belgiei.

Tot din anul 1997, RM si-a extins colaborarea cu NATO si in domeniul stiintific.

Dialogul politic a continuat prin vizita de lucru a Presedintelui RM la Bruxelles (25-27 ianuarie 1998), in cadrul careia seful statului a avut intrevederi cu Secretarul General NATO si cu Secretarul General UEO.

Vizita de lucru la Chisinau a Secretarului General NATO in perioada 28-29 ianuarie 1998 a constituit o noua etapa in dezvoltarea raporturilor RM – NATO. Vizita a avut mai multe scopuri, printre care si evaluarea perspectivelor colaborarii Republicii Moldova in cadrul Parteneriatului pentru Pace.

Importantă a fost vizita preşedintelui V. Voronin la Cartierul General NATO la 28 iunie 2001 unde a fost semnat Memorandumul de înţelegere cu Organizaţia NATO pentru Menţinere şi Aprovizionare (NAMSO) privind cooperarea în domeniul logistic.

Urmare a acestui Memorandum a fost posibilă crearea în anul 2002 a unui Fond de afectare specială finanţat de ţările membre NATO destinat distrugerii unui lot de mine antipersonal şi muniţii cu termen expirat din dotarea Armatei naţionale, precum şi a unei cantităţi importante de combustibil rachetar de tip melanj. Proiectul a fost implementat de Agenţia NATO pentru Menţinere şi Aprovizionare tehnică (NAMSA).

Graţie acestui proiect a fost eliminat un pericol ecologic de proporţii şi realizate, înainte de termen, prevederile de bază ale Convenţiei de la Ottawa cu privire la interzicerea minelor antipersonal Astfel, Republica Moldova fiind printre primele state din regiune care a exclus acest tip de arme din arsenalele sale. Un alt proiect pe cale de realizare cu suportul financiar al Alianţei este şi cel al distrugerii stocurilor de pesticide interzise şi inutilizabile în Republica Moldova.

Acordul între Guvernul RM şi Agenţia NATO de aprovizionare şi întreţinere (NAMSA) cu privire la implementarea Fazei I a Proiectului SFP-981186 a fost semnat la 12 mai 2006 la Bruxelles. La 1 septembrie 2006, RM a adresat Alianţei solicitarea de a extinde pentru o perioadă de 2 ani (1 februarie 2007 – 31 ianuarie 2009) etapa II a proiectului ce presupune identificarea pesticidelor necunoscute. La 7 noiembrie 2006, a avut loc Conferinţa de lansare a proiectului, la care au participat conducerea RM şi oficiali NATO. De asemenea, a avut loc ceremonia oficială de deschidere a Laboratorului pentru identificarea pesticidelor necunoscute, pentru crearea căruia NATO a oferit RM un grant de 143 mii euro.

Faza I a proiectului fiind realizată, în prezent se depun eforturi pentru mobilizarea asistenţei ţărilor membre în vederea implementării etapei III a proiectului.

La 22 iunie 2011, a fost semnat Acordul de Implementare între Guvernul Republicii Moldova şi Organizaţia Alianţei Nord Atlantice pentru Întreţinere şi Aprovizionare (NAMSO) privind distrugerea pesticidelor şi produselor chimice periculoase în Republica Moldova. La 02 decembrie 2011, Parlamentul RM a adoptat Legea privind ratificarea Acordului menţionat, ceea ce va permite implementarea fazei a III-a a proiectului”.

Începând cu anul 2002 Republica Moldova este parte la Grupul de Cooperare în domeniul Securităţii în Sud-Estul Europei (SEEGROUP), aderînd la o serie de proiecte relevante în domeniu, precum SEESTUDY, SEECHANGE, SEESTAFF, SEEMAG.

O delegaţie condusă de şeful statului a participat la 28-29 iunie 2004 la Summit-ul CPEA/NATO de la Istanbul. Forul Alianţei a adoptat o nouă strategie a Parteneriatului Euro-Atlantic axată pe recentrare şi reînoire acordînd prioritate asistenţei ţărilor ce implementează Planurile de acţiuni: individuale (IPAP), privind crearea instituţiilor de apărare (PAP-DIB), de combatere a terorismului (PAP-T) etc. Strategia conţine referinţe favorabile la RM. Angajamentul NATO vizavi de cooperarea cu RM a fost reiterat în textul Comunicatului final al summit-ului Consiliului Nord-Atlantic (NAC) (p. 32).

La 7 iunie 2005, Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a vizitat Cartierul General al Alianţei participînd la reuniunea NAC. În cadrul acesteia, a fost declarată intenţia ţării noastre de a adopta un Plan individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP).

Drept urmare, Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO, care marchează o etapă calitativ nouă în cooperarea dintre cele două părţi, a fost adoptat de către Consiliul Nord-Atlantic al Alianţei la 19 mai şi, respectiv, de Guvernul Republicii Moldova la 24 mai 2006.

Leave A Reply